Postul Pastelui

Postul Pastelui asa cum il cunoastem noi are o foarte mare legatura cu Taina Botezului. Afundarea baptismala, dupa cum ne invata Sf. Pavel, semnifica faptul ca noi suntem “saditi” sau uniti cu Hristos in moartea si ingroparea Sa si, prin aceasta, suntem uniti cu El si in Invierea Sa (Rom.6, 3-5).

Din acest motiv, in timpul primelor secole ale bisericii, momentul principal al anului ales pentru oficierea botezului era noaptea de Pasti, cand Biserica comemora ingroparea si invierea Mantuitorului.

Botezul nu era, ca in zilele noastre, o ocazie familiala, ci un eveniment public, la care participa intreaga comunitate Acum Postul Pastelui, atat in crestinismul rasaritean, cat si in cel apusean, este strans legat de perioada pregatirii finale ce a condus la aceasta mare sarbatorire baptismala din noaptea de Inviere.

In multe locuri, in timpul secoului IV, catehumenii- cei ce erau invatati pentru a primi botezul-parcurgeau in cele 40 de zile premergatoare initierii lor de Pasti, o perioada de pregatire, cu post aspru, privegheri si rugaciune, lepadari si slujbe zilnice. Instruirea lor pre-baptismala incepea, de cele mai multe ori, cu luni sau chiar cu ani inainte, dar acum , in saptamnile finale, totul era recapitulat si reaccentuat. In Ierusalimul secolului IV, catehumenii, in timpul acestor 40 de zile, mergeau la biserica zilnic timp de aproape trei ore. Cati dintre candidatii la botez din ziua de azi ar accepta o astfel de disciplina riguroasa?

In primele secole ale Bisericii, intr-o masura ce depaseste cu mult imaginatia multora dintre noi, exista o constiinta treaza a solidaritatii in intreaga comunitate crestina. Credinciosii simteau, nu teoretic, ci real, ca fiecare reprezenta un membru al singurului trup, si ca bucuriile si necazurile unuia erau bucuriile si necazurile tuturor…In acest mod, intreaga adunare ajungea sa participe tot mai mult la cele 40 de zile de post, priveghere, rugaciune si invatare pe care le parcurgeau catehumenii. Cele 40 de zile dinaintea Patelui au devenit, an de an, un eveniment decisiv din experienta personala a fiecarui crestin, un eveniment impartasit, o perioada de invatare spirituala pentru intreaga comunitate, ca intreg.

Astfel s-a intamplat ca postul care dura initial o saptamana si era premergator Pastelui- tinut de multi crestini in timpul secolelor II si III- s-a transformat in secolul IV si in cele ce i-au urmat, in tinerea Postului Pastelui timp de 40 de zile, asa dupa cum il cunoastem si azi. Prin urmare Postul Pastelui are o orientare fundamental baptismala, pe care o trecem adesea cu vederea si pe care trebuie sa o redobandim.

Postul Pastelui este o ocazie anuala de a reflecta inca odata asupra caracterului central al botezului si experienta noastra crestina, si o chemare adresata fiecaruia dintre noi, de a reinnoi promisiunile facute la botez.

In cele Mari 40 de Zile trebuie sa ne amintim noua insine de adevarul afirmat de Vladimir Lossky: “Harul Botezului, prezenta Duhului Sfant in noi este baza intregii vieti crestine”.

Mitropolitul Kallistos Ware

Dumnezeu sa ne miluiasca si sa ne mantuiasca pe toti !

Psalmul 1:
Un psalm al lui David, nescris deasupra la evrei.

1. Fericit barbatul, care n-a umblat in sfatul necredinciosilor si in calea pacatosilor nu a stat si pe scaunul hulitorilor n-a sezut;
2. Ci in legea Domnului e voia lui si la legea Lui va cugeta ziua si noaptea.
3. Si va fi ca un pom rasadit langa izvoarele apelor, care rodul sau va da la vremea sa si frunza lui nu va cadea si toate cate va face vor spori.
4. Nu sunt asa necredinciosii, nu sunt asa ! Ci ca praful, ce-l spulbera vantul de pe fata pamantului.
5. De aceea nu se vor ridica necredinciosii la judecata, nici pacatosii in sfatul dreptilor.
6. Ca stie Domnul calea dreptilor, iar calea necredinciosilor va pieri.

Psalmul 2:
Un psalm al lui David, nescris deasupra la evrei.

1. Pentru ce s-au intaratat neamurile si popoarele au cugetat desertaciuni ?
2. Ridicatu-s-au imparatii pamantului si capeteniile s-au adunat impreuna impotriva Domnului si a Unsului Sau, zicand :
3. ” Sa rupem legaturile lor si sa lepadam de la noi jugul lor “.
4. Cel Ce locuieste in ceruri va rade de dansii, si Domnul ii va batjocori pe ei !
5. Atunci va grai catre ei in urgia Lui si intru mania Lui ii va tulbura pe ei;
6. Iar Eu sunt pus imparat de El peste Sion, muntele cel sfant al Lui, vestind porunca Domnului.
7. Domnnul a zis catre Mine : ” Fiul Meu esti Tu, Eu astazi Te-am nascut !
8. Cere de la Mine si-Ti voi da neamurile mostenirea Ta; si stapanirea Ta, marginile pamantului.
9. Paste-vei pe ele cu toiag de fier; ca pe vasul olarului le vei zdrobi ! “.
10. Si acum, imparati, intelegeti ! Invatati-va toti, care judecati pamantul !
11. Slujiti Domnului cu frica si va bucurati de El cu cutremur.
12. Luati invatatura, ca nu cumva sa Se manie Domnul si sa pieriti din calea cea dreapta, cand se va aprinde degrab mania Lui ! Fericiti toti cei ce nadajduiesc in El !

Psalmul 3:
Un psalm al lui David, cand a fugit din fata lui Avesalom, fiul sau.

1. Doamne, cat s-au inmultit cei ce ma necajesc ! Multi se scoala asupra mea;
2. Multi zic sufletului meu : ” Nu este mantuire lui, intru Dumnezeul lui “!
3. Iar Tu Doamne, sprijinitorul meu esti, slava mea si Cel ce inalti capul meu.
4. Cu glasul meu catre Domnul am strigat si m-a auzit din muntele cel sfant al Lui.
5. Eu m-am culcat si am adormit; sculatu-m-am ca Domnul ma va sprijini.
6. Nu ma voi teme de mii de popoare, care imprejur ma impresoara.
7. Scoala, Doamne, mantuieste-ma Dumnezeul meu; ca Tu ai batut pe toti ce-mi vrajmasuiesc mie in desert; dintii pacatosilor ai zdrobit.
8. A Domnului este mantuirea, si peste poporul Tau, binecuvantarea Ta.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Psalmul 4:
Un psalm al lui David; mai-marelui cantaretilor, pentru instrumente cu coarde.

1. Cand Te-am chemat, m-ai auzit, Dumnezeul dreptatii mele ! Intru necaz m-ai desfatat ! Milostiveste-Te spre mine si asulta rugaciunea mea .
2. Fiii oamenilor, pana cand grei la inima ? Pentru ce iubiti desertaciunea si cautati minciuna ?
3. Sa stiti ca minunat a facut Domnul pe cel cuvios al Sau; Domnul ma va auzi cand voi striga catre Dansul.
4. Maniati-va, dar nu gresiti; de cele ce ziceti in inimile voastre, in asternuturile voastre va caiti.
5. Jertfiti jertfa dreptatii si nadajduiti in Domnul.
6. Multi zic : ” Cine ne va arata noua cele bune ? “. Dar insemnatu-s-a peste noi lumina fetei Tale, Doamne !
7. Dat-ai veselie in inima mea, mai mare decat veselia pentru rodul lor de grau, de vin si de untdelemn ce s-a inmultit.
8. Cu pace, asa ma voi culca si voi adormi, ca Tu, Doamne, indeosebi intru nadejde m-ai asezat.

Psalmul 5:
Un psalm al lui David, mai-marelui cantaretilor, pentru instrumente de suflat.

1. Graiurile mele asculta-le, Doamne ! Intelege strigarea mea !
2. Ia aminte la glasul rugaciunii mele, Imparatul meu si Dumnezeul meu, caci catre Tine ma voi ruga, Doamne !
3. Dimineata vei auzi glasul meu; dimineata voi sta inaintea Ta si ma vei vedea.
4. Ca Tu esti Dumnezeu, Care nu voiesti faradelegea, nici nu va locui langa Tine cel ce vicleneste.
5. Nu vor sta calcatorii de lege in preajma ochilor Tai. Urat-ai pe toti cei ce lucreaza faradelege.
6. Pierde-vei pe toti cei ce graiesc minciuna; pe ucigas si pe viclean il uraste Domnul.
7. Iar eu intru multimea milei tale voi intra in casa Ta, inchina-ma-voi spre sfant locasul Tau, intru frica Ta.
8. Doamne, povatuieste-ma intru dreptatea Ta, din pricina dusmanilor mei ! Indrepteaza inaintea mea calea Ta.
9. Ca nu este in gura lor adevar, inima lor este desarta; groapa deschisa grumazul lor, cu limbile lor viclenesc.
10. Judeca-i pe ei, Dumnezeule; sa cada din sfaturile lor; dupa multimea nelegiuirilor lor, alunga-i pe ei, ca Te-au amarat, Doamne.
11 Si sa se veseleasca toti cei ce nadajduiesc intru Tine; in veac se vor bucura si le vei fi salas lor, si se vor lauda cu Tine toti cei ce iubesc numele Tau.
12. Ca Tu vei binecuvanta pe cel drept, Doamne, caci cu arma bunei voiri ne-ai incununat pe noi.

doamne ajuta-ne

PSALMUL 141
O rugăciune a lui David.

l. Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-am rugat.
2. Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea Lui voi spune.
3. Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cărările mele. În calea aceasta în care am umblat, ascuns-au cursă mie.
4. Luat-am seama de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să mă cunoască. Pierit-a fuga de la mine şi nu este cel ce caută sufletul meu.
5. Strigat-am către Tine, Doamne, zis-am: "Tu eşti nădejdea mea, partea mea eşti în pământul celor vii".
6. Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte. Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, că s-au întărit mai mult decât mine.
7. Scoate din temniţă sufletul meu, ca să laude numele Tău, Doamne. Pe mine mă aşteaptă drepţii, până ce-mi vei răsplăti mie.

PSALMUL 8
Al lui David.

1. Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele Tău în tot pământul! Că s-a înălţat slava Ta, mai presus de ceruri.
2. Din gura pruncilor şi a celor ce sug ai săvârşit laudă, pentru vrăjmaşii Tăi, ca să amuţeşti pe vrăjmaş şi pe răzbunător.
3. Când privesc cerurile, lucrul mâinilor Tale, luna şi stelele pe care Tu le-ai întemeiat, îmi zic:
4. Ce este omul că-ţi aminteşti de el? Sau fiul omului, că-l cercetezi pe el?
5. Micşoratu-l-ai pe dânsul cu puţin faţă de îngeri, cu mărire şi cu cinste l-ai încununat pe el.
6. Pusu-l-ai pe dânsul peste lucrul mâinilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui.
7. Oile şi boii, toate; încă şi dobitoacele câmpului;
8. Păsările cerului şi peştii mării, cele ce străbat cărările mărilor.
9. Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele Tău în tot pământul!

PSALMUL 90 - de ocrotire ,aparare !
O cântare de laudă a lui David

1. Cel ce locuieşte în ajutorul Celui Preaînalt, întru acoperământul Dumnezeului cerului se va sălăşlui.
2. Va zice Domnului: "Sprijinitorul meu eşti şi scăparea mea; Dumnezeul meu, voi nădăjdui spre Dânsul".
3. Că El te va izbăvi din cursa vânătorilor şi de cuvântul tulburător.
4. Cu spatele te va umbri pe tine şi sub aripile Lui vei nădăjdui; ca o armă te va înconjura adevărul Lui.
5. Nu te vei teme de frica de noapte, de săgeata ce zboară ziua,
6. De lucrul ce umblă în întuneric, de molima ce bântuie întru amiază.
7. Cădea-vor dinspre latura ta o mie şi zece mii de-a dreapta ta, dar de tine nu se vor apropia.
8. Însă cu ochii tăi vei privi şi răsplătirea păcătoşilor vei vedea.
9. Pentru că pe Domnul, nădejdea mea, pe Cel Preaînalt L-ai pus scăpare ţie.
10. Nu vor veni către tine rele şi bătaie nu se va apropia de locaşul tău.
11. Că îngerilor Săi va porunci pentru tine ca să te păzească în toate căile tale.
12. Pe mâini te vor înălţa ca nu cumva să împiedici de piatră piciorul tău.
13. Peste aspidă şi vasilisc vei păşi şi vei călca peste leu şi peste balaur.
14. "Că spre Mine a nădăjduit şi-l voi izbăvi pe el, zice Domnul; îl voi acoperi pe el că a cunoscut numele Meu.
15. Striga-va către Mine şi-l voi auzi pe el; cu dânsul sunt în necaz şi-l voi scoate pe el şi-l voi slăvi.
16. Cu lungime de zile îl voi umple pe el, şi-i voi arăta lui mântuirea Mea".

PSALMUL 3
Al lui David.

1. Doamne, cât s-au înmulţit cei ce mă necăjesc! Mulţi se scoală asupra mea;
2. Mulţi zic sufletului meu: "Nu este mântuire lui, întru Dumnezeul lui! "
3. Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu eşti, slava mea şi Cel ce înalţi capul meu.
4. Cu glasul meu către Domnul am strigat şi m-a auzit din muntele cel sfânt al Lui.
5. Eu m-am culcat şi am adormit; sculatu-m-am, că Domnul mă va sprijini.
6. Nu mă voi teme de mii de popoare, care împrejur mă împresoară.
7. Scoală, Doamne, mântuieşte-mă, Dumnezeul meu, că Tu ai bătut pe toţi cei ce mă vrăjmăşesc în deşert; dinţii păcătoşilor ai zdrobit.
8. A Domnului este mântuirea şi peste poporul Tău, binecuvântarea Ta.

Sfântul și Marele Post, care se mai numește și Postul Patruzecimii sau Postul Paștilor, este rânduit pentru curățirea sufletului prin ajunare, rugăciune, milostenie, spovedanie și împărtășirea cu Sfintele Taine.



Postul Paștilor închipuiește postul cel de patruzeci de zile al Mântuitorului. Ține șapte săptămâni. Stă în legătură cu Paștile, sărbătoare cu dată schimbătoare. De aceea, începutul acestui post este arătat în calendarul fiecărui an.



În acest post nu mâncăm : carne, ouă, brânză. De asemenea postim de pește, vin și untdelemn. Mâncăm deci numai bucate fără unsoare (ULEI), legume și poame.



MÂNCĂM UNTDELEMN SI DEZLEGĂM LA VIN: Sâmbăta și Duminica, în ziua de aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, la Sfintii 40 de Mucenici, la Buna-Vestire, când aceasta cade în ziua de Joia-Mare sau în Vinerea ori Sâmbăta din Săptămâna Patimilor.



MÂNCĂM PESTE: Buna-Vestire – 25 Martie (7Aprilie) și în Dumininica Floriilor. Cu deosebită evlavie se cuvine să postim în săptămâna de la începutul Postului Mare si în săptămâna Patimilor.



Astfel, în săptămâna de la începutul Marelui Post: Luni și Marți se mănâncă numai o dată pe zi – seara – pâine și apă. Iar în săptămâna Patimilor, în afară de Joi, când facem două mese, se mănâncă la fel. Vineri și Sâmbătă e post desăvârsit. Bolnavii au voie să mănânce bucate cu untdelemn și să bea vin în Postul Mare.



Postul Pastelui nu este o pedeapsă a lui Dumnezeu pentru noi, postul este un prilej de bucurie, de liniște, de fericire. În perioada postului Paștelui nu trebuie să fim triști, letargici sau singuri, în post trebuie să învățăm să ne bucuram de tot ceea ce ne înconjoara, să învățăm să iubim florile, natura în general, oamenii... Și să așteptăm cu emoție minunea de la sfărșitul postului și anume Învierea Domnului.

Ce spune Biblia despre postul creştin?

Răspuns: Scriptura nu porunceşte creştinilor să postească. Postul nu este ceva ce Dumnezeu cere sau porunceşte creştinilor. În acelaşi timp, Biblia prezintă postul ca fiind ceva bun, de folos şi de dorit. Cartea Faptelor Apostolilor prezintă pe credincioşi postind înainte de a lua decizii importante (Faptele Apostolilor 13:4; 14:23). Postul şi rugăciunea sunt adesea legate (Luca 2:37; 5:33). Foarte adesea, în practicarea postului se pune accentul pe lipsa mâncării. Cu toate acestea, scopul postului ar trebui să fie ca să ne îndepărtăm privirea de la lucrurile lumeşti şi dimpotrivă să ne-o îndreptăm către Dumnezeu. Postul este modalitatea prin care Îi arătăm lui Dumnezeu şi nouă înşine că luăm în serios relaţia noastră cu El. Postul te ajută să capeţi o nouă perspectivă asupra lucrurilor şi să reînnoieşti încrederea ta în Dumnezeu.

Cu toate că ţinerea postului a fost prezentată în Sfintele Scripturi în cele mai multe cazuri ca abţinere de la mâncare, mai există şi alte modalităţi de a posti. Orice lucru la care poţi renunţa temporar pentru a te concentra mai bine asupra lui Dumnezeu poate fi considerat ca post (1 Corinteni 7:1-5). Ţinerea postului trebuie limitată la o perioadă de timp anume, în special atunci când postul este manifestat exterior prin abţinerea de la mâncare. Abţinerea de la mâncare pentru perioade prea mari poate fi dăunătoare organismului. De asemenea, postul nu are ca scop pedepsirea trupului tău, ci concentrarea asupra lui Dumnezeu. Tot astfel, ţinerea postului nu trebuie considerată ca o modalitate de a slăbi sau a ţine o dietă anume. Nu posti ca să slăbeşti, ci posteşte ca să ai o relaţie mai apropiată cu Dumnezeu. Da, orice persoană poate posti. Este posibil ca unii să nu fie în măsură să postească abţinându-se de la mâncare (cum ar fi persoanele bolnave de diabet), însă oricine poate să renunţe pentru un timp la ceva anume pentru a se concentra asupra relaţiei sale cu Dumnezeu.

Îndepărtându-ne privirea de la lucrurile lumeşti, ne putem concentra mai bine asupra lui Hristos. Ţinerea postului nu este o modalitate prin care obţinem ceea ce vrem noi de la Dumnezeu. Ţinerea postului ne schimbă pe noi, niciodată pe Dumnezeu. Ţinerea postului nu este o cale prin care am putea să părem mai spirituali faţă de alte persoane. Postirea trebuie să se facă în spirit de umilinţă şi atitudine de bucurie. Matei 6:16-18 declară: “Când postiţi, să nu va luaţi o înfăţişare posomorâtă, ca făţarnicii, care îşi sluţesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata. Ci tu, când posteşti, unge-ţi capul şi spală-ţi faţa, ca să te arăţi că posteşti nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.”

adevarat

eu tin post ptr mine si cand simt nevoia!!!

fiecare face cum vrea irinuca mea

Sfântul Ioan Scărarul despre post !

Postul este luminătorul sufletului, paza minţii, înmuierea învârtoşării.
Postul este o silire a firii şi o tăiere împrejur a dulceţii gâtlejului, curmarea aprinderii, alungarea gândurilor rele şi eliberarea de visări, curăţia rugăciunii, luminătorul sufletului, paza minţii, înmuierea învârtoşării, uşa străpungerii inimii, suspinul smerit, încetarea multei vorbiri, începutul liniştirii, străjerul ascultării, uşurarea somnului, sănătatea trupului, pricinuitorul nepătimirii, iertarea păcatelor, uşa şi desfătarea raiului” (Sfântul Ioan Scărarul, Scara duhovnicească)

amin

dumnezeu ne-a ajutat fetelor sa tinem postul

MARTI se face pomenirea celor zece fecioare. Este o pilda care are menirea sa ne tine treaza datoria de a trai permanent in Hristos. Numai asa vom avea raspuns bun la judecata finala, caci prin implinirea voii divine, Hristos ia chip in noi. Concluzia acestei pilde este ca Hristos, trebuie sa Se regaseasca in fiecare dintre noi in orice moment. Din pilda retinem ca cinci fecioare au avut doar candela fara ulei, iar celelalte cinci au avut si candela si ulei. Candela fara ulei reprezinta relizarea de sine in totala nepasare de ceilalti. Candela cu ulei reprezinta evlavia insotita de milostenie.

Saptamana Patimilor

Saptamana Patimilor exprima perioada de la Florii pana in Sambata cea Mare inclusiv. Conform randuielilor canonice, in aceasta saptamana se ajuneaza pana spre seara. Caracteristica esentiala a acestei saptamani sunt Deniile.

Luni, in Saptamana Patimilor, se face pomenirea patriarhului Iosif, vandut de fratii sai cu treizeci de arginti. El este o preinchipuire a lui Hristos, care a fost vandut de Iuda. Acuzat de desfranare, ajunge in temnita. In urma talmacirii unor visuri, este scos din inchisoare si pus administrator peste tot Egiptul. Stapanirea lui Iosif peste Egipt era o prefigurare a biruintei lui Hristos asupra pacatelor lumii.

Tot in aceasta zi se face pomenire si de smochinul neroditor, blestemat de Hristos sa se usuce pentru ca nu avea rod. E o pilda data omului, din care trebuie sa retina, ca Dumnezeu este atat iubire cat si dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va rasplati, ci va si pedepsi pe cei ce nu au rodit.

Incepand cu Denia de duminica seara, se canta pana in Sfanta si Marea Joi urmatorul tropar:

"Iata mirele vine in miezul noptii si fericita este sluga pe care va afla-o priveghind; iar netrebnica e cea pe care o va gasi lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul sa nu te ingreuiezi, ca sa nu te dai mortii si afara din Imparatie sa te incui, ci te desteapta strigand: Sfant, Sfant, Sfant esti Dumnezeul nostru, pentru Nascatoarea de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi".

Marti se face pomenirea celor zece fecioare. Este o pilda care are menirea sa ne tine treaza datoria de a trai permanent in Hristos. Numai asa vom avea raspuns bun la judecata finala, caci prin implinirea voii divine, Hristos ia chip in noi. Concluzia acestei pilde este ca Hristos, trebuie sa Se regaseasca in fiecare dintre noi in orice moment. Din pilda retinem ca cinci fecioare au avut doar candela fara ulei, iar celelalte cinci au avut si candela si ulei. Candela fara ulei reprezinta relizarea de sine in totala nepasare de ceilalti. Candela cu ulei reprezinta evlavia insotita de milostenie.

In Miercurea Saptamanii Sfintelor Patimiri se face pomenirea femeii pacatoase care a spalat cu lacrimi si a uns cu mir picioarele Mantuitorului, inainte de Patima Sa, ca simbol al pocaintei si indreptarii omului pacatos. "Doamne", zicem noi catre Hristos, "femeia care cazuse in pacate multe, simtind dumnezeirea Ta", deci, fiind miscata de harul dumnezeiesc spre cunoasterea cea mai presus de intelegere, "a luat randuiala de mironosita". A facut ceea ce doreau sa faca femeile mironosite dupa inmormantarea Mantuitorului. A anticipat inmormantarea lui Hristos si pregatirea Lui cu miresme, "aducand mir de mult pret". A fost mistuita de dorinta de a i se dezlega pacatele: "Dezleaga-mi pacatele mele, asa cum eu mi-am dezlegat parul".

Joia Patimilor este inchinata amintirii a patru evenimente deosebite din viata Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugaciunea arhiereasca si inceputul patimilor prin vinderea Domnului. Dupa ce a savarsit Cina cea de Taina, Mantuitorul le da ucenicilor o noua porunca: "Sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unul pe altul. Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii." Nu intamplator in fata Sfantului Potir, noi spunem Mantuitorului: "Nu-ti voi da sarutare ca Iuda, nu voi spune Taina Ta vrajmasilor Tai; ci, ca talharul marturisindu-ma, strig Tie: Pomeneste-ma, Doamne, intru imparatia Ta".

In Vinerea Mare se face pomenirea de sfintele, infricosatoarele si mantuitoarele Patimi ale Mantuitorului si de marturisirea talharului celui recunoscator care a dobandit raiul. Patimirile Domnului sunt numite sfinte, mantuitoare si infricosatoare. Sfinte pentru ca Cel ce sufera este Fiul lui Dumnezeu, mantuitoare pentru ca Cel ce patimeste nu este un simplu om si infricosatoare caci toata faptura s-a schimbat la rastignirea lui Hristos: " Soarele s-a intunecat, pamantul s-a cutremurat si multi din morminte au inviat".

In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea lui Hristos cu trupul si pogorarea la iad cu dumnezeirea pentru a ridica din stricaciune la viata vesnica pe cei din veac adormiti.
Astfel, noi zicem: "Cand Te-ai pogorat la moarte Cela ce esti fara de moarte, atunci iadul l-ai omorat cu stralucirea dumnezeirii. Iar cand ai inviat pe cei morti din cele de dedesubt, toate puterile ceresti au strigat: Datatorule de viata, Hristoase Dumnezeul nostru, marire Tie". Randuiala Bisericii noastre este ca indata dupa ce se spun cu cantare cuvintele in care facem prohodirea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, indata dupa aceea se pomeneste Invierea.

Ajunsi in ziua Sfintei Invieri, Biserica ne cere:

"In Ziua Invierii sa ne luminam cu praznuirea si unii pe altii sa ne imbratisam, si sa le zicem frati si celor ce ne urasc pe noi si asa sa strigam: Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le".

Sa luam aminte la cum petrecem aceste zile, ca la finalul lor sa avem putere sa raspundem chemarilor Sfantului Ioan Gura de Aur:

"Toti sa va ospatati din ospatul credintei, toti sa luati bogatia bunatatii. Nimeni sa nu planga pentru saracie, ca s-a aratat imparatia cea de obste, nimeni sa nu se tanguiasca pentru pacate ca iertare din mormant a rasarit. Nimeni sa nu se teama de moarte ca ne-a izbavit pe noi moartea Mantuitorului. A stins-o pe ea Cel ce a fost tinut de aceea, pradat-a iadul Cel ce s-a pogorat la iad. Si aceasta mai inainte apucand Isaia a strigat: Iadul, zice, s-a amarat intampinandu-Te pe Tine jos, s-a amarat ca s-a stricat, s-a amarat ca s-a batjocorit, s-a amarat ca s-a omorat, s-a amarat ca s-a legat. A luat trup si de Dumnezeu s-a lovit, a luat pamant si s-a intampinat cu cerul, a luat ce a vazut si a cazut intru ce n-a vazut. Unde-ti este moarte boldul? Unde-ti este iadule biruinta? Inviat-a Hristos si tu te-ai surpat. Inviat-a Hristos si au cazut dracii. Inviat-a Hristos si se bucura ingerii. Inviat-a Hristos si viata vietuieste. Inviat-a Hristos si nici un mort nu este in mormant. Ca Hristos inviind din morti incepatura celor adormiti S-a facut. A aceluia este slava si stapanirea in vecii vecilor. Amin".

multumim Simo !tare mai patimeste Isus an de an pentru pacatele noastre !

asa este ca sa devenim mai buni

trebuie sa devenim mai buni pentru ca lumea sa creada din nou in puterea Divina

acusi se intr an post ,vine Pastele ,Doamne ca abia trecu Craciunul a fost cel mai deosebit CRACIUN SI REVELION

Multumesc Lui Dumnezeu ca a putut tine tot postul

Amin.Asa sa FIE!

Bravo Mary eu nu am tinut ,tin saptamana asta si atat!

da nu ai cum odata ce dai san la copil..nici eu nu tinam si cand rau mici acum sunt mari..le gatesc lor si u pot singura tine