Casuta copiilor si a mamicilor cu suflet

Casuta copiilor si a mamicilor cu suflet

Un forum linistit, fara cearta, plin de caldura si sinceritate.

Ultimele subiecte

» la multi ani otilica
Mar Oct 06 2015, 13:24 Scris de Adry

» La multi ani, David!
Mier Sept 30 2015, 22:16 Scris de irina

» LA MULTI ANI ANDREI (CLAUDIA)
Vin Iul 31 2015, 01:22 Scris de claudia

» LA MULTI ANI MARY
Joi Iul 16 2015, 20:16 Scris de Adry

» LA MULTI ANI DRAGA NOASTRA CLARA
Mar Iul 07 2015, 18:18 Scris de Clara

» top lunar
Joi Mai 21 2015, 10:02 Scris de Adry

» Mamica mea e prima!
Joi Mai 21 2015, 09:58 Scris de Adry

» La multi ani Elena & Constantin
Joi Mai 21 2015, 09:52 Scris de Adry

» Vedeta saptamanii
Mier Mai 20 2015, 06:11 Scris de Clara

» LA MULTI ANI!IONUT SOT MARY
Sam Mai 16 2015, 08:50 Scris de Adry

» astept parerea voastra a tuturor!
Joi Apr 30 2015, 16:45 Scris de mary

» LA MULTI ANI Daria-Ioana!
Mar Apr 07 2015, 20:59 Scris de claudia

» Postul Pastelui
Mar Apr 07 2015, 16:48 Scris de mary

» La multi ani tuturor Florilor !
Dum Apr 05 2015, 10:52 Scris de Adry

» La multi ani draga noastra Irinuca !
Mier Mar 04 2015, 14:56 Scris de irina

Noiembrie 2017

DumLunMarMierJoiVinSam
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

Calendar Calendar


traditii de sarbatori

Distribuiţi
avatar
Adry
Admin
Admin

Mesaje : 42693
Data de inscriere : 02/10/2011

traditii de sarbatori

Mesaj Scris de Adry la data de Mier Oct 05 2011, 17:46


Craciunul se sarbatoreste abia din secolul al II-lea d.C., Biserica incercand sa gaseasca o zi care sa corespunda nasterii Domnului.

Necunoscandu-se o data exacta, s-au presupus zile precum 6 ianuarie, 10 aprilie, 25 martie ori 29 aprilie, toate aceste zile fiind sarbatorite de-a lungul timpului. Multi dintre Papi au sarbatorit Craciunul in lunile martie sau aprilie, iar Estul a ales 6 ianuarie. In secolul IV s-a decis sarbatorirea nasterii in perioada Solstitiului de iarna, mare sarbatoare a popoarelor europene. Totodata cei care sarbatoreau Craciunul pe 6 ianuarie s-au decis si ei asupra zile de 25 decembrie. Asadar, aceasta zi nu este ziua reala a nasterii lui Iisus Hristos dar e foarte importanta pentru noi ca semnificatie. Nu sarbatorim 25 decembrie, sarbatorim Craciunul...

Obiceiuri din Moldova

In Moldova se zice ca spre Craciun "se pun din toate mancarurile intr-o strachina, pe prispa, sub fereastra, dar sa nu gusti din mancare, caci noaptea vine ursitorul, degusta si atunci il vezi prin fereastra". Iar in ziua de Anul Nou se zice ca "e bine ca fetele sa deschida poarta des-de-dimineata, ca se marita".

Paganii credeau ca granele au un spirit pe care, de obicei, il identificau cu un animal, astfel se explica o serie de credintei si superstitii. De pilda, in Bucovina si in Moldova, din turtele facute de Craciun se pastreaza pana primavara cand sunt puse intre coarnele vitelor cand pornesc la arat. Se spune ca acesti colaci, care se fac de Craciun, trebuie sa fie rotunzi precum Soarele si Luna.

In Botosani nu se da nimic din casa in ziua de Ajun, nici gunoiul nu se da afara; nu se imprumuta nimic. "De ajunul Craciunului si al Bobotezei, se ia din toate mancarurile de deasupra: grau, galuste etc. Iar apoi si doua placinte, una o dai intai argatului care e la vite, dar trebuie sa fie mancacios, ca apoi mananca bine vitele peste an si cealalta o rupi in bucatele s-o dumici in mancarea vitelor. Cand le dai sa manance zici: “Cinati sanatos ca si noi cinam”". (Elena Niculita)

Pe la sate mai dainuie credinta ca in noaptea de Craciun animalele ar vorbi. Satenii se tem ca nu cumva sa le auda ca acesta ar fi semn rau...


Sarbatorile in Ardeal

In Ardeal, sarbatorile de Craciun incep de la Sf. Nicolae (6 decembrie), cand fetele se aduna in grup, inca din seara de 5 decembrie, si framanta placintele care vor fi unse cu ou, pentru a doua zi. Doar la 9 fix seara, nici un minut mai devreme sau mai tarziu, navalesc flacaii si se incinge petrecerea, cu glume si lapte parfumat. O credinta ciudata a colectivitatii de germani este aceea practicata de Sfanta Lucia (12 decembrie), cand capul familiei umbla cu o tava pe care este asezate, pe jar, o crenguta cu care afumata si cele mai ascunse cotloane ale casei, surii, beciului, podului.

Tot in Transilvania se obisnuieste ca in noaptea de Craciun, la un semn al diacului, mirenii sa arunce cu boabe de porumb strigand: "Rod in cucuruzi!". Se pare ca acest obicei este o transformare interesanta a unui obicei din Polonia, unde mirenii arunca in preot cu boabe de ovaz - in amintirea lapidarii Sf. Stefan.

Colindatul in Maramures


Semnificatiile colindatului se pierd departe in negura vremii. Colindatul simbolizeaza in esenta, moartea vechiului an si nasterea celui nou. Si, dincolo de semnificatia religioasa, colindele pot fi considerate cu usurinta drept rituri stravechi ce amintesc de un cult al fertilitatii, dar si rituri de pregatire a feciorilor pentru viitoarea viata de familie.

Cetele de feciori se formau in vechime dupa Sfantul Andrei sau chiar dupa Sfantul Nicolae. Ele cuprindeau un numar impar de persoane de 3, 5 sau 21 de baieti, in functie de cati se aflau in sat cu varste cuprinse intre 18-20 de ani si erau necasatoriti.

Unii dintre ei licitau pentru functia de vataf mare. Aceasta functie se nogocia, iar cel care depunea o garantie mai mare, era ales, dupa care, banii adunati, ii reveneau lui. Tot acum se aleg un vataf mic, un stegar, un casier si un colcer (care are grija de alimente) precum si un crasmar care era responsabil cu bautura.

Vataful mare alegea o gazda din sat si, daca nici unul nu stia sa cante la vreun instrument, se tocmeau lautari. Feciorii invatau colinde, faceau steagul si isi pregateau straiele de sarbatoare.

Intre Craciun si Anul Nou ceata de feciori se muta cu totul la gazda pe care au ales-o. Pe toata aceasta perioada, ei locuiau in cea mai mare camera, iar gazdele erau pentru ei, mama si tata. Barbatul supravegea disciplina cetei de feciori iar femeia avea grija de curatenia gospodariei.

Pe toata perioada colindatului feciorii nu aveau voie sa umble singuri, ci numai in ceata. De multe ori, unii dintre ei se legau fartati, o legatura cu mult mai puternica decat cea a fratilor de sange. Daca unul dintre ei incalca regula si pleca de unul singur era prins si legat de maini si de picioare, dupa care era plimbat cu sania prin tot satul. In tot acest timp, el striga: "Cina face ca mine, asa sa pateasca"!

voi ce traditii romanesti cunoasteti ?se mai pastreaza la voi macar anumite lucruri?
avatar
Adry
Admin
Admin

Mesaje : 42693
Data de inscriere : 02/10/2011

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de Adry la data de Mar Noi 22 2011, 19:41

ce frumos e si la noi in Moldova de sarbatori se merge cu CAPRA URSUL CERBUL offffff se merge cu uratul.........cu semantul......cu sorcova........pacat ca la noi s au uitat asa obiceiuri frumoase.

yasmi
Mamica Sufletista
Mamica Sufletista

Mesaje : 24471
Data de inscriere : 03/10/2011

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de yasmi la data de Mar Noi 22 2011, 19:52

off se face pielea de gaina cat imi place craciunul
avatar
Clara
Admin
Admin

Mesaje : 22982
Data de inscriere : 02/10/2011
Varsta : 36
Localizare : Prima la dreapta :)

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de Clara la data de Mar Noi 22 2011, 21:25

Craciunul si Anul Nou alaturi de socrii, sora sotului,cumnat si nepoti, rudele de acolo venite de peste granite, mersul cu uratul, depanatul de amintiri la un pahar de vin viert.... colinda din copilarie in satul bunicii mele, a surorilor ei, ce de amintiri dragi.... Plugusorul calare pe cai, Sorcova, Steaua, Ursul, Capra....
avatar
Adry
Admin
Admin

Mesaje : 42693
Data de inscriere : 02/10/2011

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de Adry la data de Mar Noi 22 2011, 22:11

da Clara ce frumos..........ce vremuri frumoase am prins noi ,pacat ca ai nostrii copii nu v or sti asa bine ca noi !Denis stie a prins cat de cat anul trecut a fost cu uratul si el !


_________________
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
avatar
Clara
Admin
Admin

Mesaje : 22982
Data de inscriere : 02/10/2011
Varsta : 36
Localizare : Prima la dreapta :)

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de Clara la data de Mar Noi 22 2011, 22:25

Sunt locuri in tara noastra frumoasa in care inca se mai pastreaza si batranii nu renunta la ele, dar nici tinerii si aici ma refer la Maramures, Sibiu,Brasov si Moldova.
avatar
Adry
Admin
Admin

Mesaje : 42693
Data de inscriere : 02/10/2011

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de Adry la data de Sam Noi 26 2011, 09:33

asa este Clara am vazut la tv ce frumos ca inca mai sunt locuri unde se pastreaza traditiile dar oare pentru cat timp?


_________________
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
avatar
florares
Mamica Sufletista
Mamica Sufletista

Mesaje : 6259
Data de inscriere : 21/10/2011
Varsta : 42
Localizare : simeria-hunedoara

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de florares la data de Sam Noi 26 2011, 18:40

este frumos unde se mai colinda, si se mai pastreaza obiceiurile , la noi in banat se mai tin la sat

yasmi
Mamica Sufletista
Mamica Sufletista

Mesaje : 24471
Data de inscriere : 03/10/2011

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de yasmi la data de Sam Noi 26 2011, 20:09

o ce frumos flori
avatar
Adry
Admin
Admin

Mesaje : 42693
Data de inscriere : 02/10/2011

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de Adry la data de Mar Noi 29 2011, 12:15


Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna

Obiceiurile calendaristice si cele legate de viata de familie sunt o componenta perena a culturii noastre traditionale. Cele mai raspandite si mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de marele Praznic al Craciunului si de sarbatorirea Anului Nou. Repertoriul traditional al obiceiurilor si traditiilor romanesti cuprinde pe langa colindele propriu-zise - cantece de stea, vicleimul, plugusorul, sorcova, vasilica, jocuri cu masti (turca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (calutii, caluserii) - si o seama de datini, practici, superstitii, ziceri, sfaturi cu originea in credinte si mituri stravechi sau crestine. Dintre acestea, care exprima intelepciunea populara, realul sau fantasticul, esente ale bogatiei naostre spirituale, redam cateva specifice diferitelor zone ale tarii.

- Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. Cine nu are porc gras de Craciun nu poate spune ca a fost fericit in acel an.

- In unele zone ale tarii, porcul se taie de Ignat, adica in 20 decembrie. Se zice ca porcul care n-a fost taiat in aceasta zi nu se mai ingrasa, caci si-a vazut cutitul. Sangele scurs din porc dupa ce a fost injunghiat se pune la uscat, apoi se macina si se afuma cu el, peste an, copiii ca sa le treaca de guturai, de spaima si de alte boli.

- In Bucovina, in Ajunul Craciunului se pun pe masa un colac si un pahar de apa, deoarece se crede ca sufletele celor raposati vin in aceasta noapte pe la casele lor, gusta din colac si-si uda gura cu apa.

- In Ajunul Craciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casa, ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu paraseasca stupul pe vremea roitului.

- In Ajunul Craciunului nu e bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an.

- Dupa Craciun sa nu mai fie lasati copiii sa mai zica colindatul, ca fac bube.

- Acolo unde este datina de a taia porcul in ziua de Craciun, gospodinele pregatesc o mancare din carne macra de porc cu ceapa si slanina, din care sunt ospatati cei dintai dintre strainii ce le calca pragul casei, acestei mancari i se spune "pomana porcului".

- In unele sate maramuresene se zice ca-i blestemata femeia care nu pune de Craciun pe masa fata de masa cu ciucalai, pe pereti sterguri tarcate (brodate) si pe pat perne cu fete tarcate.

- Cu o saptamana inainte de Craciun, in zona Codru din Maramures incep pregatirile pentru colindat, culminand in cele doua zile anterioare sarbatorii, cand se pregatesc mancarurile si se impodobesc interioarele locuintelor: masa cu fata brodata, fete de perne ornamentate, pe pereti se pun sterguri si blide ornamentate, crengi de brad, banita, busuioc, brebenoc.

- Aluatul framantat in noaptea de Craciun e bun de deochi pentru vite.

- Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc.

- La cele trei sarbatori mari - Craciun, Paste si Rusalii - sa te speli cu apa in care au fost pusi bani de argint si vei fi banos.

- Nu e bine ca in Ajunul Craciunului sa fie pus pe masa mai intai rachiul, pentru ca nu el are intaietate in aceasta seara, ci bucatele.

- Daca visezi grau verde in postul Craciunului e semn bun ca anul care vine are sa fie manos in toate.

- In Ajunul Craciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acesti pomi sa lege rod bogat.

- In Ajunul Craciunului se ung painile pe deasupra cu muruiala de faina de grau, ca ele sa nu crape, iar cu muruiala care a ramas, se ung pomii din gradina, ca ei sa fie in vara incarcati de roade.

- In Ziua de Craciun nu se matura in casa, ci a doua zi, si dupa ce ai maturat du gunoiul acela la pomi, ca-i ajuta sa fie roditori.

- Pomul Craciunului imbraca in sate din zona Codru aspecte diferite, deosebindu-se de bradul cu elemente ornamentale cumparate din oras. Cel mai raspandit era pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sarma, imbracate in hartie colorata, peste ele sunt trecute sfori din ata de fuior pe care sunt insirate boabe de fasole alba.

- In alte sate se facea pom impodobit cu paie de grau taiate scurt si insirate pe sfoara, delimitate de floricele de porumb. Fasolea alba simboliza "curatirea sufletului". Unii locuitori preferau pomul de vasc, pe care se aplicau panglici de hartie colorata.

- In Ajunul Craciunului se da copiilor sa manance bostan, ca sa fie grasi peste an.

- In Bucovina, colacii Craciunului se faceau in forma de 8 si se pastrau pana primavara cand se afumau si se tamaiau boii si plugul inainte de pornitul la arat, apoi colacii erau mancati de plugari in tarina.

- In anumite sate din Transilvania se pune, in Ajunul Craciunului, pe un scaun, in tinda casei, fan si pe el un colac si in jurul colacului un numar de coci corespunzator numarului de animale din gospodarie. Cocii se dadeau la animale impreuna cu fanul ca sa se inmulteasca si sa fie "an bun".

- In seara de 23 spre 24 decembrie, pana dupa miezul noptii si in unele locuri pana la ziua, cete de copii merg din casa in casa cu colinda: Mos-Ajunul, Buna-dimineata, Colindisul sau Buna-dimineata la Mos-Ajun. In unele parti din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc piterei sau pizerei. Dupa credinta populara, ei sunt purtatori de noroc si fericire.

- Prin unele parti, baietii, dar mai cu seama cantaretii bisericesti umbla cu icoana in ziua de Ajunul Craciunului - o icoana pe care este zugravita nasterea lui Iisus Hristos in mijlocul staulului.

- Oamenii, cand se dau la baut rachiu sau vin in sarbatorile Craciunului, nu zic ca beau, ci ca se cinstesc.

- In unele parti, cand este aproape de a se revarsa zorile, colindatori cu lautari sau fara lautari pleaca pe la casele gospodarilor instariti si le canta la fereastra un cantec sau mai multe, aceste cantece numindu-se "zori", spunandu-se ca atunci "canta zorile".

- Prin Transilvania, se intelege sub numele de "zorit" datina de a se canta colinde de catre feciori si oameni insurati la "zoritul" in ziua de Craciun.

- Incepand cu intaia zi de Craciun si in urmatoarele zile ale acestei sarbatori, copiii umbla cu Steaua, cantand colinde de stea prin care vestesc nasterea lui Iisus Hristos.

- "Vicliemul" sau "Irozii" este datina prin care tinerii reprezinta la Craciun nasterea lui lisus Hristos, siretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul si adesea infruntarea necredintei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban.

- Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de Craciun si Anul Nou. Dimitrie Cantemir spune in "Descrierea Moldovei" ca "Turca este o joaca iscodita inca din vremurile batrane, din pricina ciudei si scarbei ce o aveau moldovenii impotriva turcilor". Cu turca, capra sau brezaia umbla tinerii incepand de la Ignat si sfarsind cu zilele Craciunului si prin unele parti in ziua de Sf. Vasile pana seara. Numele de Turca, Capra sau Brezaia il poarta unul dintre tinerii mascati.

- Despre cei Trei Crai de la Rasarit sau Magii calatori se spune ca au venit sa se inchine lui lisus, dupa unii din Arabia Fericita, iar dupa altii din Persia. Traditia ne arata ca ei se numesc: Melchior, Gaspard si Balthazar.

- Datina impodobirii bradului de Craciun pare a fi de obarsie germana, asa cum este si cantecul "O, brad frumos!". In Germania, aceasta sarbatoare este cunoscuta sub numele de Cristbaum.

- Impodobirea Pomului de Craciun a patruns din Alsacia in Franta la sfarsitul secolului al XIX-lea, precum si in Tarile de Jos, Spania, Italia, Elvetia. Tot pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, aceasta datina se intalneste in casele nemtilor din orasele romanesti si apoi se raspandeste pe cuprinsul tarii, odata cu cantecul bradului "O, Tannenbaum!" (O, brad faimos!)

- Despre Mos Ajun se spune ca a fost baciul aflat in slujba lui Mos Craciun, stapanul staulului unde Maica Domnului l-a nascut pe lisus Hristos.

- Colinda a dobandit o destinatie precisa ca forma de magie benefica, ea marcand rodnicia campurilor, sporul animalelor, domestice, cresterea copiilor, implinirea prin casatorie a tinerilor, pacea si tihna batranilor, influentarea, in sens pozitiv, a vietii oamenilor si a naturii.

- Vinul era in unele regiuni ale tarii si simbol al comuniunii, al unirii a doi tineri. In momentul solemn al casatoriei li se toarna vin peste mainile lor impreunate, simbolizand puterea vietii, trainicia si fericirea noii familii.

- "Paharul de aur" este paharul ritual cu care se bea la zile mari, cum este sarbatoarea Craciunului, din care s-a baut candva in momente solemne, la botez , la cununie, si care reprezenta un bun al familiei, transmitandu-se din generatie in generatie. La origine are un inteles magic, proprietati curative, unele dintre astfel de pahare poarta inscriptii cu caracter misterios.

- A doua zi de Craciun se reia jocul duminical intrerupt vreme de sase saptamani, si tot atunci fetele, pe alocuri si flacaii, isi fac intrarea in ceata fecioreasca.

- Crucea sau troita ridicate la hotarul satului au menirea sa consacre caracterul sacru al locului, sa delimiteze si sa apere spatiul propriu satului de fiinte demonice si totodata si comunitatile pe care le adapostesc.

- Fiecare om are un copac frate. Sadirea unui copac in gradina, in parc sau in orice alt loc aduce noroc. Confesandu-te copacului, dobandesti o forta fizica sporita si tarie sufleteasa. Copacii, ca si florile, au anumite semnificatii: afinul semnifica nevoia de libertate; alunul - bunatate, sinceritate; bradul - teama de suferinta; castanul - teama nevinovata; frasinul - amabilitate; gorunul - noroc surprinzator; liliacul - iubire; marul -invidie, nedreptate; maslinul - pace si impacare; mesteacanul - fericire in familie; nucul - insanatosire; paltinul - atentie la libertatea pe care o ai; piersicul - dificultati; plopul - prietenie, devotament; prunul - fagaduieli uitate; salcia - respect; salcamul - pudoare; socul - pierderea unui prieten; stejarul - iubire sincera; teiul - iubire conjugala; ulmul - prietenie trainica; visinul - lipsa de initiativa; vita de vie - petrecere; zmeurul - discordie.

- Semnificatiile populare ale unor flori: albastrelele - delicatete; brandusa - regret; bujorul - rusine ; busuiocul - saracie; crinul - iubire ideala; garoafa - iubire patimasa; ghiocelul -nadejde; iasomia - bucurie; laleaua - reusita deosebita; lacrimioara - noroc si prosperitate; liliacul - iubire care se naste; macul - liniste, sanatate; margareta - candoare; narcisa - egoism, amor propriu; nufarul - raceala in iubire; nu-ma-uita - bucurie efemera; odoleanul - gelozie, cearta; sulfina - noutate; vioreaua - aventura primejdioasa; trandafirul - iubire si frumusete.

- Aduc noroc si se ofera ca dar: paharul de cristal, salul, vioara, manusile, lampa (veioza), tabloul inramat, blana frumoasa, medalia gravata, cartea, bijuteriile din aur sau argint, parfumurile cu mirosuri dulci.

- Nu aduc noroc si nu se ofera cadou: cutite, calimara, valiza, creion, cuie, pila de unghii, centura, fular, umbrela, oglinda, batista, ace de cravata, ace de par, parfumuri cu mirosuri violente, perle negre, farfurii, papuci.

- In noaptea Anului Nou, in Tara Chioarului, fetele ies in ograda si numara noua stele si daca a noua stea este mai stralucitoare inseamna ca si ursitul ei va fi frumos, va fi voinic, apoi o roaga pe stea sa-i aduca ursitul.

- La miezul noptii, de Anul Nou, fetele iau de pe masa colacul ornamentat care se tine pe masa de sarbatori, il tin pe varful capului, se aseaza pe taietor si asteapta sa auda un sunet dintr-o directie oarecare si din ce parte vine sunetul, in acea parte isi va gasi ursitul.

- In Tara Oasului, in vatra focului de la stana se introduc patru potcoave pe care, dupa ce se inrosesc, se mulg oile peste ele, crezandu-se ca oile "stricate", care nu dau lapte, se vindeca datorita functiei magice a fierului.

- In tinda casei se pune un vas de grau ca sa treaca colindatorii peste el, apoi graul se da la pasari si la animale, "sa fie cu spor ca si colindatorii".

- In Ajunul Craciunului, in unele parti se umbla de catre dascali tineri bisericesti cu icoana pe care este zugravita nasterea lui Iisus Hristos. Intrand in casa, icoana este tinuta la piept de catre dascali cantand troparul Nasterii Mantuitorului.

- In Ajunul Anului Nou, feciorii care merg la colindat schimba portile unor sateni care s-au certat in cursul anului, determinandu-i astfel sa vorbeasca si sa se impace.

- In ziua de Craciun nu se scoate gunoiul afara decat a doua zi, deoarece daca-l arunci "iti arunci norocul!"

- In partile Muscelului se crede ca primele patru zile, incepand cu 24 decembrie, corespund in ordine celor patru anotimpuri: prima zi e de primavara, a doua de vara, a treia de toamna si a patra de iarna, si cum va fi vremea in aceste zile asa vor fi si anotimpurile.

- In seara de Craciun, in satele maramuresene, se ung cu usturoi vitele pe la coarne si solduri, si usile de la grajduri pentru a alunga spiritele rele sa nu ia laptele vacilor. Cu usturoi se ung si oamenii pe frunte, pe spate, la coate si la genunchi, precum si usile si ferestrele casei pentru a indeparta demonii noptii.

- In dimineata de Craciun e bine sa ne spalam cu apa curata, luata dintr-un izvor sau fantana in care punem o moneda de argint, pentru ca tot anul sa fim curati ca argintul si feriti de boli.

- In noaptea de Craciun nu-i ingaduit nimanui sa doarma in grajduri, deoarece in acea noapte boii vorbesc unii cu altii, in limba lor, despre Iisus Hristos, cel nascut in iesle si incalzit de vite cu suflarea lor.

- In zonele Fagaras si Mures este obiceiul ca de Anul Nou sa se puna pe masa 12 farfurii sub care se ascund diferite obiecte. Fete si feciori sau perechi de fete si feciori intra pe rand in casa si intorc fiecare dintre ei cite o farfurie si ce se afla sub farfurie le arata ca asa le va fi ursitul(a) sau ca asa le va fi norocul daca se vor casatori: oglinda = mandrie; paharul de tuica = bautor; painea = bogatie; carbunele = negru la suflet; sarea = saracie; creionul = domn; bani = avutie. Se face haz de aceste preziceri.

- Se crede ca in timp ce omul stranuta, ii intra sau ii iese prin nari un duh rau sau o particica din suflet. De aceea, pentru a nu se intampla ceva rau celui ce stranuta, se recurge la rostirea unei urari: "Doamne ajuta!", "Sa-ti fie de bine!", "Sanatate!".

- Cand stranuti de mai multe ori la rand e semn ca vei face chef.


_________________
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
avatar
Adry
Admin
Admin

Mesaje : 42693
Data de inscriere : 02/10/2011

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de Adry la data de Mar Noi 29 2011, 12:18

Obiceiuri vechi de Crăciun
• În ajun de Crăciun, oamenii îşi iau de la vecini tot ce-au dat cu împrumut, spre a avea toată avuţia în gospodărie.
• Femeile pun un ban de metal şi o nucă în apa de spălat, spre a fi în anul ce vine mai frumoase şi bogate.
• Gospodarii, în ajunul Crăciunului, pun mâna pe toate uneltele din curte, ca să le poată folosi cu spor în anul următor.
• Cu o zi înainte de Crăciun se pune o potcoavă într-o căldare cu apă. Stăpânul casei bea primul, apoi o dă vitelor, ca să fie tari ca fierul.
• Păstorii pun sub pragul casei un drob de sare învelit, lăsându-l până la „alesul oilor“, în luna aprilie, când drobul este scos, măcinat şi amestecat cu tărâţe şi dat ca hrană turmei, să sporească.
• În ajun de Crăciun se curăţă hornul, iar funinginea e pusă la rădăcina pomilor pentru rod bogat.
• În noaptea de Ajun se face priveghi, iar pe masă este aşezat un colac cu un cuţit înfipt în el.
• Masa pusă în ajun rămâne întinsă toată noaptea, timp în care focul trebuie să ardă în sobă.
• La Crăciun pâinea se aşează pe masă, să vină belşugul, şi tot în acelaşi scop, sub faţa de masă se pune pleavă de grâu.
• În ajun se pregătesc 12 feluri de mâncare în amintirea „Cinei cea de taină“ - Iisus şi 12 apostoli.
• Gospodarii stau la masă cu picioarele pe topor, ca să fie tari ca fierul în anul care vine.
• Când primul om intrat în casă de Crăciun este bărbat înseamnă bunăstare în anul viitor.
• În ajun de Crăciun sunt puse în tuspatru colţurile de mese căţei de usturoi şi seminţe de mere, ce apără de deochi şi farmece.
• Din ajunul Crăciunului până la Bobotează, casa e măturată de la prag spre răsărit şi nu din fundul locuinţei spre prag, ca să vină peţitori la fata de măritat. Fetele mari nu trebuie să dea gunoiul afară din casă.
• Ca să-şi viseze ursitul, fata va posti toată ziua de ajun, iar prima îmbucătură de seară s-o pună la brâu; când se culcă, întinde brâul pe jos şi face trei mătănii peste el. Aşa îşi va afla ursitul.
• În Ardeal, sărbătorile de Crăciun începeau de la Sf. Nicolae (6 decembrie), când fetele se adunau în grup, încă din seara de 5 decembrie, şi frământau plăcintele care vor fi unse cu ou, pentru a doua zi. Doar la 9 fix seara, nici un minut mai devreme sau mai târziu, năvăleau flăcăii şi se încingea petrecerea, cu glume şi lapte parfumat. O credinţă ciudată a colectivităţii de saşi este aceea practicată de Sfânta Lucia (12 decembrie), când capul familiei umblă cu o tavă pe care este aşezată, pe jar, o crenguţă cu care afumă şi cele mai ascunse cotloane ale casei, şurii, beciului, podului.
• Tot în Transilvania se obişnuieşte ca în noaptea de Crăciun, la un semn al diacului, mirenii să arunce cu boabe de porumb strigând: "Rod în cucuruzi!". Se pare că acest obicei este o transformare interesantă a unui obicei din Polonia, unde mirenii aruncă în preot cu boabe de ovăz, în amintirea lapidării Sf. Ştefan.


_________________
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
avatar
Adry
Admin
Admin

Mesaje : 42693
Data de inscriere : 02/10/2011

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de Adry la data de Sam Dec 17 2011, 17:23


asta este cerbul din satul meu





_________________
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
avatar
nikol
moderator
moderator

Mesaje : 8782
Data de inscriere : 03/10/2011
Varsta : 40
Localizare : almeria spania

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de nikol la data de Dum Dec 18 2011, 09:56

fff frumos fetelor ,eu ce sa zc de cand am venit aici nu mai simpt ca vn sarbatorile asa cum era inainte acasa la mn in sat ,cand veneau colindatori ,si atmosfera aia de sarbatori cu taierea porcului ,pregatirile si toate imi lipsesc ,aici nu se tine craciunul si nici revelionul nu este la fel
avatar
nikol
moderator
moderator

Mesaje : 8782
Data de inscriere : 03/10/2011
Varsta : 40
Localizare : almeria spania

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de nikol la data de Dum Dec 18 2011, 10:06


avatar
Adry
Admin
Admin

Mesaje : 42693
Data de inscriere : 02/10/2011

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de Adry la data de Dum Dec 18 2011, 10:18

asa este niko !dar sa stii ca nici in tara nu se mai tin peste tot obiceiurile.......incet incet dispara o data cu generatiile !


_________________
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
avatar
nikol
moderator
moderator

Mesaje : 8782
Data de inscriere : 03/10/2011
Varsta : 40
Localizare : almeria spania

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de nikol la data de Dum Dec 18 2011, 10:20

daa mare pacat ca ff frumos era cand eram noi copii ,pacat ca nu se mai pastreaza traditia
avatar
Adry
Admin
Admin

Mesaje : 42693
Data de inscriere : 02/10/2011

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de Adry la data de Dum Dec 18 2011, 10:24

la tara ...dar nu peste tot se mai tin obiceiurile insa majoritatea tinerilor sunt plecati nu mai stiu ei de obiceiuri ......si vremurile astea grele au o mare parte din vina


_________________
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
avatar
nikol
moderator
moderator

Mesaje : 8782
Data de inscriere : 03/10/2011
Varsta : 40
Localizare : almeria spania

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de nikol la data de Dum Dec 18 2011, 10:26

daaa asa este adry ,ce sa mai tina omul obiceiuri cand sunt ff multi care nu au ce pune pe masa
avatar
Adry
Admin
Admin

Mesaje : 42693
Data de inscriere : 02/10/2011

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de Adry la data de Lun Dec 19 2011, 12:14

Primeste colindatori ca sa ai un an bun
Datina. Nu te sfii sa primesti colindatorii de Craciun si Anul Nou. Urarile lor chiar iti vor aduce in noul an sanatate, bucurii si impliniri. Colindul este o marturie si, totodata, o reactualizare, o rememorare a timpului si spatiului sacru in care s-a intrupat Fiul lui Dumnezeu. Versurile pline de incarcatura pozitiva iti aduc tie ca ascultator tot ce-i mai bun pentru 2012.


_________________
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
avatar
Adry
Admin
Admin

Mesaje : 42693
Data de inscriere : 02/10/2011

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de Adry la data de Lun Dec 19 2011, 12:16

In Ajun se deschid portile Raiului
Credinta. Copiii care vin pe lume in Ajunul Craciunului au un viitor promitator harazit inca de la nastere. De asemenea, inca din cele mai vechi timpuri se crede ca in aceasta zi, cu o importanta deosebita pentru toti crestinii, se deschid portile Raiului, iar oamenii care se sting au toate pacatele iertate. Mai mult, cei care mananca trei mere in Ajun vor fi feriti de deochi, farmece si blesteme.


_________________
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
avatar
Adry
Admin
Admin

Mesaje : 42693
Data de inscriere : 02/10/2011

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de Adry la data de Joi Noi 29 2012, 13:31

Sfantul Andrei - Traditii, obiceiuri si superstitii



In ţinutul Sucevei, se crede că strigoii, cari-s tot oameni, însă cu coadă, nu pot suferi mirosul de usturoi. Înspre Sf. Andrei se strâng ori în ţintirim, ori în anume locuri de prin păduri, prin case pustii ori pe ziduri ruinate şi fac sfat; pe urmă se împrăştie după rele în lume. Adeseori între ei se întâmplă bătălii şi vin pe la case şi iau limbile de la meliţuici, de se bat. Ca să nu se întâmple în gospodării răutăţi din pricina strigoilor, mama ungea cu usturoi clampa uşii, scara, stâlpii hornului, câhneaţa, crucile de la fereşti, boii şi vacile la coarne, meliţoiu şi meliţuica, cleştele, cociorva, lada şi toporul, iar noi căsaşii mâncam mujdei de usturoi...şi ne ferea Dumnezeu de strigoi” (Tudor Pamfile – Sărbătorile la români)

„Prin jud. Râmnicul Sărat împotriva strigoilor şi străgilor, care ies de prin morminte şi vin de pocesc pe oameni cu felurite boale, se ung lucrurile cu 9 fire de usturoi, mâncând în acelaşi timp fiecare om din casă câte un fir, că vor scăpa de pocitura strigoilor, cărora nu le place usturoiul şi cari, pentru aceasta, nu se pot apropia de casa unui om”. ( D. Lupaşcu – Medicina babelor)

Şi seria credinţelor continuă.

Astfel se spune că atunci când strigoii nu se pot război între ei, încearcă să prindă un muritor şi să-i sugă sângele. Pentru aceasta în „Noaptea Strigoilor”, gospodinele au grijă ca toţi membrii familiei să mănânce şi să se ungă pe frunte, pe piept, în spate şi la încheieturile trupului cu usturoi, precum şi uşile, geamurile şi hornul casei pe unde ar putea să intre strigoii.

Dacă vitele mugesc în noaptea de Sf. Andrei este semn că vin lupii. Pentru a le feri în jud. Botoşani gospodarii fac o cruce din ceară şi o lipesc la vite pe cornul drept. Pentru a se feri ograda de lupi şi de strigoi, se ung cu usturoi parii gardului, drugii, cercevelele, pragul uşilor, ghizdul fântânilor.

În Bucovina, înainte de Sf. Andrei cu câteva zile, femeile nu torc – „ca să nu toarcă lupii în casă”, iar de Sf. Andrei nu mătură şi nu scot gunoiul din casă, nu curăţă grajdurile, nu se piaptănă ( pieptenele reprezintă în basme un şir de arbori, deci pădurea în care se află lupii) pentru a nu aduce lupul prin apropiere.

Noaptea de ajun precum şi ziua Sf. Andrei se crede că este prielnică anumitor practici şi farmece de dragoste. Una dintre acestea este Păzitul usturoiului, un fel de serbare nocturnă colectivă gen Revelion, cu mâncare şi băutură abundentă, la care bărbaţii neînsuraţi vin cu căciulile pline cu căpăţâni de usturoi – în unele sate şi fetele aduc câte trei căpăţâni, toate se pun într-o covată pe care o femeie bătrână trebuie s-o păzească toată noaptea la lumina unei lumânări, ca să nu fie furată de strigoi, în timp ce tineretul petrece, bea, cânta şi joacă. Dimineaţa, în curtea casei se încinge o horă, iar în mijlocul ei „este jucată” covata cu usturoi de un flăcău. Apoi usturoiul este împărţit la toţi care au participat şi dus acasă cu mare grijă, pus la icoane, folosit ca leac împotriva bolilor sau pentru descântece şi vrăji. Astfel în unele localităţi când fetele sosesc acasă de la Păzitul usturoiului, seamănă un căţel de usturoi priveghiat toată noaptea, într-un cocoloş de aluat. După felul în care încolţeşte şi creşte acest usturoi, se fac prognosticuri de măritiş.Acest ritual este deosebit de variat, în funcţie de regiunea unde se practică.

În satele din Bucovina fetele ca să-şi vadă ursitul îşi puneau seara sub pernă 41 de fire de grâu, iar când se culcau spuneau: „ Voi, 41 de fire de grâu / Eu voi adormi / Şi voi hodini / Dar eu mă rog lui Dumnezeu / Să-mi trimită îngerul meu / Cel ce mi-e dat de Dumnezeu” ( T. Pamfile – Sărbătorile de toamnă şi Postul Crăciunului )

Un alt obicei este ca fetele nemăritate să meargă noaptea la fântână cu lumânarea de Paşte pe care o aprind şi o afundă cu ajutorul ciuturei spunând: „ Sfinte Andrei / Scoate-i chipul în faţa apei / Ca în vis să-l visez / Ca aievea să-l văz ! „ ( Tudor Pamfile – Sărbătorile la români)

Prin alte părţi este obiceiul ca fetele de măritat să facă o turtă subţire ca o plăcintă din făină de grâu, foarte sărată – denumită Turtuca de Andrei, pe care o mănâncă la culcare. Băiatul pe care-l visează că le aduce apă ca să le astâmpăre setea se crede că este viitorul lor soţ.

Un alt obicei în alte regiuni, fetele ghicesc ursitul cu ajutorul parilor de la gard, astfel, noaptea pe întuneric ating un par, de la care numără în continuare până la al nouălea par, pe care leagă o sfoară sau lână roşie. A doua zi merg să vadă cum le va fi alesul. Dacă parul este drept şi neted, viitorul soţ va fi tânăr şi frumos, dar sărac. Dacă parul va fi scurt şi noduros, soţul va fi bătrân şi sărac, iar de va avea coaja groasă, va fi bogat. Dacă parul este cu multe crăci, ursitul va fi văduv cu mulţi copii.

Tot aşa de frecvent este şi ghicitul la oglindă. Fata de măritat se aşează pe un scaun, având în faţă şi spate câte o oglindă, iar pe lateral patru lumânări aprinse şi, se spune că, astfel îşi vede ursitul.

Pentru ca să se afle cât de rodnic va fi următorul an se pun boabe de grâu într-o strachină cu apă. Cât de des va răsări grâul, atât de bogată va fi recolta . Obiceiul se păstrează şi acum.

În această zi nu se dă de împrumut ori în dar căci vei păgubi.

În unele sate din Oltenia copiii taie mlădiţe din pomii roditori ( meri, peri, cireşi, vişini, pruni etc.) şi le pun în apă, la căldură, pentru a înmuguri până la Sf. Vasile, când fac din ele sorcove, pentru a-şi sorcovi părinţii şi neamurile.

Spaţiul nu-mi permite să tratez mai amplu această temă care este deosebit de interesantă şi bogată.



Frumoase şi pline de fantezie sunt tradiţiile, credinţele şi ritualurile poporului nostru.

Şi nu pot să închei fără să citez din nou versurile înfricoşătoare ale lui Vasile Alexandri:



„Iată-l, iată Satan vine / Răzbătând prin verzi lumine, / Pe-un fulger strălucitor. / Umbre, stăfii despletite, / Cucuveici, Iele zburlite, / Şi Rusaliile pocite / Îl urmează ca un nor./ Voi cu suflete curate / Cu credinţi nestrămutate, / Oameni buni, femei, copii, / Voi creştinelor popoare, / Faceţi cruci mântuitoare, / Căci e noaptea-ngrozitoare, / Noaptea Sfântului Andrei”...



29 NOIEMBRIE: AJUNUL SF. ANDREI. SAU „NOAPTEA STRIGOILOR”


O aglomerare de forţe malefice acţionează în această noapte, conform credinţelor populare: fiarele, mai ales lupii, umblă să mănânce vitele celor care nu ţin sărbătorile; lupoaica prinde pui pe care-i va făta în noaptea de Sf. Gheorghe, ies strigoii, copii din flori devin strigoi, vrăjitoarele iau mana vitelor. De aceea se efectuează o serie de practici magice de apărare: nu se dau cărbuni afară, se ascund coasele şi limbile meliţelor, se lipesc cruci de ceară de coarnele vitelorşi se înconjoară cu mac, se îngroapă drob de sare descântat în pragul uşii grajdiului, se întorc vasele cu gura-n jos şi se înconjoară casa şi grajdiul cu lumânare aprinsă, se fac cruci cu usturoi la geamuri şi uşi, se mănâncă usturoi. Este o noapte când animalele vorbesc deoarece Sf. Andrei este patronul lor, dar este pericol de moarte pentru om să le audă..


Este noaptea când fetele care mănâncă o cocă special făcută îşi pot afla ursitul. Se fac vrăji de dragoste, de noroc, de spor, de rău pentru duşmani. Starea vremii dă informaţii despre iarna care vine: luna plină şi cerul senin anunţă o iarnă moinoasă, iar luna plină dar cu ninsoare sau ploaie anunţă iarnă grea cu zăpezi mari.


30 noiembrie Sf. Apostol Andrei cel Întâi chemat, ( chiar daca unele culte sau pastratori ai secretelor devedesc contrariuul, inclusiv Dan Brown) sfantul este consideat Ocrotitorul României (Sântandrei, Ziua Lupului)


Sf. Ap. Andrei, cel care a propovăduit creştinismul pe meleagurile noastre este considerat ocrotitorul României.


Sărbătoarea se ţine până la prânz apoi se pot face unele munci, dar nu se lucrează la câmp, nu se coase şi mai ales nu se înprumută şi nu se dă nimic din casă. Cei care nu respectă sărbătoarea se înbolnăvesc şi vor avea pagubă la recoltă sau la vite.


Fetele îşi fac farmece de dragoste. Se mănâncă diverse mâncăruri cu usturoi, ca o protecţie de forţele malefice, şi plăcinte îndulcite.


O crenguţă de măr pusă în apă, dacă înfloreşte de sfântul Vasile, prevesteşte un an roditor


_________________
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Continut sponsorizat

Re: traditii de sarbatori

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


    Acum este: Dum Noi 19 2017, 01:15