Saptamana Patimilor
Saptamana Patimilor sau Saptamana Mare (ultima saptamana a Postului Mare) este inclusa in sarbatoarea Pastelui, desi in aceasta perioada postul continua chiar cu o mai mare intensitate. Batranii obisnuiesc sa manance putin in seara Duminicii Floriilor, dupa care nu mai mananca pana in Joia Mare, cand, de regula, se impartasesc, postul negru fiind continuat apoi pana la Pasti. Cei mai tineri mananca in aceasta saptamana doar paine si fructe uscate si nu beau decat apa de izvor.
Mai ales in trecut, pentru Saptamana Patimilor erau caracteristice urmatoarele traditii (pagane si crestine):
- respectarea stricta a postului;
- pastrarea linistii si a tristetii generale;
- impartasirea la biserica, iertarea reciproca intre oameni;
- focuri rituale;
- ingrijirea locuintelor;
- curatenia prin curti;
- intreruperea provizorie a lucrarilor principale pe camp;
- interdictia unor importante lucrari casnice;
- confectionarea sau achizitionarea unor haine noi pentru sarbatoare;
- taierea vitelor si pasarilor pentru sarbatori;
- tocmirea lautarilor pentru hora satului.
Luni
Luni este pomenit Iosif cel prea frumos, care a fost vandut de fratii sai pe 30 de arginti unor negutatori ismailteni, dupa cum a vandut Mantuitorul de catre Iuda, tot pe 30 de arginti, evreilor. Este pomenit si smochinul cel neroditor, la care Mantuitorul venind flamand si negasind roade, l-a blestemat, iar smochinul s-a uscat pe loc.
Marti
Marti este pomenita pilda celor 10 fecioare. Cinci dintre ele, fiind intelepte, au avut untdelemn de ajuns pentru candelele lor (adica, fapte de milostenie) cu care au iesit intru intampinarea mirelui, iar cinci, fiind nebune, n-au avut untdelemn si s-au stins candelele lor, iar Domnul nu le-a mai primit.
Miercuri
Miercuri se face pomenirea femeii pacatoase, care afland ca Mantuitorul se afla in casa lui Simon Leprosul, a luat un vas cu mir inmiresmat, al carui pret era 300 de dinari, ca sa-i toarne pe capul Lui si cu parul capului ei stergea lacrimile ce-i picau din ochi pe picioarele Domnului. Pentru aceasta fapta a fost dojenita de Iuda Iscarioteanul, spunandu-i ca “mai bine s-ar fi vandut si banii dobanditi s-ar fi impartit saracilor”, iar Mantuitorul i-a raspuns, zicand “Las-o pre dansa ca spre ingroparea mea a facut aceasta! Pre saraci pururea ii aveti cu voi, iar pre mine, nu ma aveti pururea.”
Joi
In Joia Mare praznuim patru lucruri:
- Spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul, dandu-le prin aceasta lor si noua pilda de smerenie;
- Cina cea de Taina, adica asezarea Sfintei Cuminecaturi;
- Rugaciunea cea mai presus de fire, in gradina Ghetsimani;
- Vinderea Domnului de catre Iuda vanzatorul pentru 30 de arginti.
Primele doua s-au facut ziua, iar celelalte doua in noaptea de joi spre vineri.
Vineri
Vinerea Mare (Prohodul) se mai numeste si Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seaca. Conotatiile legate de aceste denumiri sunt date de ceea ce se intampla in aceasta zi:
- se numeste Vinerea Pastilor pentru ca este ultima vineri dinaintea Pastelui;
- se numeste Vinerea Patimilor deoarece in aceasta zi a patimit si a fost rastignit Iisus;
- se numeste Vinerea Seaca pentru ca cei mai multi romani au obiceiul de a tine post negru (nu mananca si nu beau nimic toata ziua);
- se numeste Vinerea Mare pentru ca este ultima vineri din Saptamana Mare.
O alta datina practicata in Vinerea Mare este aceea a scaldatului. Dar, in afara de acesta datina, unii cred ca cel care se cufunda de trei ori in apa rece in Vinerea Seaca va fi sanatos tot anul. Cei mai multi se scalda in aceasta zi pentru a nu se prinde de ei, in decursul anului, nicio buba, friguri sau alte boli.
De asemenea, spre deosebire de persoanele in varsta care se spovedesc si se impartasesc de mai multe ori pe an, tineretul merge pentru aceste lucruri doar o data pe an, in Vinerea Pastilor.
Se crede ca daca ploua in Vinerea Seaca anul va fi manos, iar daca nu ploua anul va fi neroditor.
Vinerea Mare este ziua de doliu a crestinatatii, atunci a fost rastignit Mantuitorul. De aceea, aceasta zi, in orice biserica si rit crestin din lume, este singura zi in care nu se oficiaza slujba Liturghiei. Liturghia insasi inseamna jertfa si se considera ca nu se pot aduce doua jertfe in aceeasi zi. De aceea, Vinerea Mare este zi aliturgica.
In schimb, vineri seara se oficiaza Denia Prohodului, una dintre cele mai spiritualizate, dar si “spectaculoase” denii. Mai intai, tineri si batrani, in lant neintrerupt, trec pe sub masa plina de flori, masa ce simbolizeaza catafalcul Domnului. Pe ea este asternuta o fata de masa bogat pictata, cu punerea in Mormant a Mantuitorului (Epitaf), precum si Evanghelia impreuna cu Crucea. Apoi, preotii citesc Prohodul.
La tara, deniile de joi si vineri si-au dobandit fiecare o numire aparte:
- Denia celor 12 Evanghelii este denumita si Denia Batranilor. Fiind intinsa ca durata, copiii nu au rabdare s-o asculte linistiti si stau mai mult pe-afara.
- Denia Prohodului este denumita si Denia Tinerilor, pentru ca ea le place acestora si prin “gimnastica” pioasa pe care trebuie s-o faca, trecand de trei ori pe sub masa, in timp ce multi batrani, cu salele lor intepenite, nu prea mai pot participa.
Sambata
Sambata este praznuita ingroparea trupeasca a Domnului Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, precum si pogorarea Sa, scotand neamul omenesc din stricaciune si trecandu-l in viata cea vesnica.
Duminica
Duminica este Invierea Domnului nostru Iisus Hristos din morti, care e praznicul praznicelor si sarbatoarea sarbatorilor. Timp de 40 de zile, crestinii se vor saluta pana la Inaltarea Domnului cu “Hristos a inviat!” si “Adevarat ca a inviat!”.
Saptamana Patimilor sau Saptamana Mare (ultima saptamana a Postului Mare) este inclusa in sarbatoarea Pastelui, desi in aceasta perioada postul continua chiar cu o mai mare intensitate. Batranii obisnuiesc sa manance putin in seara Duminicii Floriilor, dupa care nu mai mananca pana in Joia Mare, cand, de regula, se impartasesc, postul negru fiind continuat apoi pana la Pasti. Cei mai tineri mananca in aceasta saptamana doar paine si fructe uscate si nu beau decat apa de izvor.
Mai ales in trecut, pentru Saptamana Patimilor erau caracteristice urmatoarele traditii (pagane si crestine):
- respectarea stricta a postului;
- pastrarea linistii si a tristetii generale;
- impartasirea la biserica, iertarea reciproca intre oameni;
- focuri rituale;
- ingrijirea locuintelor;
- curatenia prin curti;
- intreruperea provizorie a lucrarilor principale pe camp;
- interdictia unor importante lucrari casnice;
- confectionarea sau achizitionarea unor haine noi pentru sarbatoare;
- taierea vitelor si pasarilor pentru sarbatori;
- tocmirea lautarilor pentru hora satului.
Luni
Luni este pomenit Iosif cel prea frumos, care a fost vandut de fratii sai pe 30 de arginti unor negutatori ismailteni, dupa cum a vandut Mantuitorul de catre Iuda, tot pe 30 de arginti, evreilor. Este pomenit si smochinul cel neroditor, la care Mantuitorul venind flamand si negasind roade, l-a blestemat, iar smochinul s-a uscat pe loc.
Marti
Marti este pomenita pilda celor 10 fecioare. Cinci dintre ele, fiind intelepte, au avut untdelemn de ajuns pentru candelele lor (adica, fapte de milostenie) cu care au iesit intru intampinarea mirelui, iar cinci, fiind nebune, n-au avut untdelemn si s-au stins candelele lor, iar Domnul nu le-a mai primit.
Miercuri
Miercuri se face pomenirea femeii pacatoase, care afland ca Mantuitorul se afla in casa lui Simon Leprosul, a luat un vas cu mir inmiresmat, al carui pret era 300 de dinari, ca sa-i toarne pe capul Lui si cu parul capului ei stergea lacrimile ce-i picau din ochi pe picioarele Domnului. Pentru aceasta fapta a fost dojenita de Iuda Iscarioteanul, spunandu-i ca “mai bine s-ar fi vandut si banii dobanditi s-ar fi impartit saracilor”, iar Mantuitorul i-a raspuns, zicand “Las-o pre dansa ca spre ingroparea mea a facut aceasta! Pre saraci pururea ii aveti cu voi, iar pre mine, nu ma aveti pururea.”
Joi
In Joia Mare praznuim patru lucruri:
- Spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul, dandu-le prin aceasta lor si noua pilda de smerenie;
- Cina cea de Taina, adica asezarea Sfintei Cuminecaturi;
- Rugaciunea cea mai presus de fire, in gradina Ghetsimani;
- Vinderea Domnului de catre Iuda vanzatorul pentru 30 de arginti.
Primele doua s-au facut ziua, iar celelalte doua in noaptea de joi spre vineri.
Vineri
Vinerea Mare (Prohodul) se mai numeste si Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seaca. Conotatiile legate de aceste denumiri sunt date de ceea ce se intampla in aceasta zi:
- se numeste Vinerea Pastilor pentru ca este ultima vineri dinaintea Pastelui;
- se numeste Vinerea Patimilor deoarece in aceasta zi a patimit si a fost rastignit Iisus;
- se numeste Vinerea Seaca pentru ca cei mai multi romani au obiceiul de a tine post negru (nu mananca si nu beau nimic toata ziua);
- se numeste Vinerea Mare pentru ca este ultima vineri din Saptamana Mare.
O alta datina practicata in Vinerea Mare este aceea a scaldatului. Dar, in afara de acesta datina, unii cred ca cel care se cufunda de trei ori in apa rece in Vinerea Seaca va fi sanatos tot anul. Cei mai multi se scalda in aceasta zi pentru a nu se prinde de ei, in decursul anului, nicio buba, friguri sau alte boli.
De asemenea, spre deosebire de persoanele in varsta care se spovedesc si se impartasesc de mai multe ori pe an, tineretul merge pentru aceste lucruri doar o data pe an, in Vinerea Pastilor.
Se crede ca daca ploua in Vinerea Seaca anul va fi manos, iar daca nu ploua anul va fi neroditor.
Vinerea Mare este ziua de doliu a crestinatatii, atunci a fost rastignit Mantuitorul. De aceea, aceasta zi, in orice biserica si rit crestin din lume, este singura zi in care nu se oficiaza slujba Liturghiei. Liturghia insasi inseamna jertfa si se considera ca nu se pot aduce doua jertfe in aceeasi zi. De aceea, Vinerea Mare este zi aliturgica.
In schimb, vineri seara se oficiaza Denia Prohodului, una dintre cele mai spiritualizate, dar si “spectaculoase” denii. Mai intai, tineri si batrani, in lant neintrerupt, trec pe sub masa plina de flori, masa ce simbolizeaza catafalcul Domnului. Pe ea este asternuta o fata de masa bogat pictata, cu punerea in Mormant a Mantuitorului (Epitaf), precum si Evanghelia impreuna cu Crucea. Apoi, preotii citesc Prohodul.
La tara, deniile de joi si vineri si-au dobandit fiecare o numire aparte:
- Denia celor 12 Evanghelii este denumita si Denia Batranilor. Fiind intinsa ca durata, copiii nu au rabdare s-o asculte linistiti si stau mai mult pe-afara.
- Denia Prohodului este denumita si Denia Tinerilor, pentru ca ea le place acestora si prin “gimnastica” pioasa pe care trebuie s-o faca, trecand de trei ori pe sub masa, in timp ce multi batrani, cu salele lor intepenite, nu prea mai pot participa.
Sambata
Sambata este praznuita ingroparea trupeasca a Domnului Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, precum si pogorarea Sa, scotand neamul omenesc din stricaciune si trecandu-l in viata cea vesnica.
Duminica
Duminica este Invierea Domnului nostru Iisus Hristos din morti, care e praznicul praznicelor si sarbatoarea sarbatorilor. Timp de 40 de zile, crestinii se vor saluta pana la Inaltarea Domnului cu “Hristos a inviat!” si “Adevarat ca a inviat!”.
Mar Oct 06 2015, 13:24 Scris de Adry
» La multi ani, David!
Mier Sept 30 2015, 22:16 Scris de irina
» LA MULTI ANI ANDREI (CLAUDIA)
Vin Iul 31 2015, 01:22 Scris de claudia
» LA MULTI ANI MARY
Joi Iul 16 2015, 20:16 Scris de Adry
» LA MULTI ANI DRAGA NOASTRA CLARA
Mar Iul 07 2015, 18:18 Scris de Clara
» top lunar
Joi Mai 21 2015, 10:02 Scris de Adry
» Mamica mea e prima!
Joi Mai 21 2015, 09:58 Scris de Adry
» La multi ani Elena & Constantin
Joi Mai 21 2015, 09:52 Scris de Adry
» Vedeta saptamanii
Mier Mai 20 2015, 06:11 Scris de Clara
» LA MULTI ANI!IONUT SOT MARY
Sam Mai 16 2015, 08:50 Scris de Adry
» astept parerea voastra a tuturor!
Joi Apr 30 2015, 16:45 Scris de mary
» LA MULTI ANI Daria-Ioana!
Mar Apr 07 2015, 20:59 Scris de claudia
» Postul Pastelui
Mar Apr 07 2015, 16:48 Scris de mary
» La multi ani tuturor Florilor !
Dum Apr 05 2015, 10:52 Scris de Adry
» La multi ani draga noastra Irinuca !
Mier Mar 04 2015, 14:56 Scris de irina